Am fost la Retromobil Fest, cel mai complet și complex eveniment retro din România creat și dedicat pasiunii pentru vehicule istorice, iar pentru mine a fost un eveniment cu adevărat special.
A fost și primul eveniment de acest gen în care am participat activ – am condus un superb Mini din 1975 pe circuitul Academiei Titi Aur în cadrul Cupei Presei Retro Grand Prix. Iar pe post de copilot am avut-o pe curajoasa Pia.
Ce am câștigat? Experiență în primul rând și certitudinea că vreau să repet senzațiile cât mai curând.
Cum este la volanul unei mașini clasice? Minunat! Te simți teleportată într-o altă viață, altă realitate… Uiți complet de conexiunea Bluetooth, de sistemul de sunet hi-fi, chiar și de navigație (sau waze și alte nebunii).
Nu te concentrezi decât pe plăcerea de a conduce, pe experiența la volan. Simți că ai pornit într-o călătorie și totul pare o aventură.
Tehnic vorbind, se conduce puțin mai dificil decât o mașină contemporană. Este și normal cu toate sistemele de asistență la condus și confort pe care vehiculele din acest moment le propun. Însă, la volanul acestui Mini din 1975 mi-am dat seama și de dezavantajele sistemelor moderne, pe lângă atuurile lor evidente.
Condusul a devenit o rutină, o nevoie și obișnuință. Nimeni nu mai ia mașina de plăcere ci pentru a evita așteptarea, pentru a reduce durata deplasării sau pentru confort.
Da, este mai puțin obositor să conduci o mașină cu cutia automată în oraș, reduci consumul de carburant cu sistenul Stop&Start, stai fără stres în coloană, în urcare, când ai sistem de asistență pentru demararea din pantă, dar și ce satisfacție să depășești toate aceste obstacole doar prin « maiestria » ta de a conduce.
A fost o provocare și mi-a plăcut enorm la volanul acestui model clasic Mini. Treptele de viteze nu sunt foarte intuitive – la început am nimerit destul de greu a doua și-a treia, dar cu puțin exercițiu nu cred ca ai vreo problemă. Pedalele sunt destul de asemănătoare, ca rigiditate, cu cele de la modelul pe care îl conduc în mod curent, deci nicio problemă aici.
Deși mult mai simplu decât bordul modelelor moderne, regăsești totuși toate informațiile esențiale: de la vitezometru la turometru și indicator pentru cantitatea de carburant din rezervor.
Poziția la volan este foarte comodă, sau cel puțin, pentru înălțimea și conformația mea este ideală. Cred că aș putea conduce fără probleme acest model și la drum lung.
Cu retrovizoarele am avut mici dificultăți, nici nu am stat să le reglez foarte atent, fiind vorba de niște tururi pe circuit.
Acum, aș fi curioasă să încerc și modele mai vechi. Oricum ar fi, experiența unui raliu de regularitate cu o mașină clasică este pe lista mea de To Do pentru vara aceasta și abia aștept să vă povestesc despre ea. Aventura cu acest Mini doar mi-a deschis apetitul! Mulțumesc, Georgios!
Foto: Ilie Marius Boboacă
